Iertarile
Adrian Paunescu
Tu sa ma ierti de tot ce mi se-ntampla,
Ca ochii mei sunt când senini, când verzi,
Ca port ninsori sau port noroi pe tâmpla,
Ai sa ma ierti, altfel ai sa ma pierzi.
Vad lumea prin lunete maritoare
Si vad gradini cu arme mari de foc,
Sub mâna mea deja planeta moare
Si în urechi am continentul rock.
Ai sa ma ierti ca sunt labilitate
Ca trec peste extreme fulgerând,
Ai sa ma ierti preablânda mea de toate,
Eu sunt nemuritorul tau de rând.
Ai sa ma ierti ca nu pot fara tine
Si daca n-ai sa poti si n-ai sa poti
Mie pierzându-te-mi va fi mai bine
Eu tristul cel mai liber dintre toti.
Si cum se-ntampla moartea sa le spele
Pe toate-nobilându-le fictiv,
Ai sa te-apleci deasupra mortii mele
Si tot ai sa ma ierti definitiv.
Ai sa ma ierti în fiecare noapte
Si-am sa te mint în fiecare zi
Si cât putea-va sufletul sa rabde
Cu cât îti voi gresi te voi iubi.
.jpg)
